SMS-ul ca retea de comunicare pentru tineri
Mesajul textual este mai utilizat de către adolescenţi decât de adulţi.
Printre adolescenti, gastile care prefera SMS-urile iau forma unor “retele inchise”, cu reguli stricte, dar si cu un ritual de initiere. Mai intai, trebuie cerut acordul de a comunica prin SMS si apoi e obligatoriu sa fie testata disponibilitatea de comunicare. Trimiti, de exemplu, un SMS “inocent” cu un mesaj de tipul “Hei, ce faci? Esti OK?” si astepti raspunsul. Unul dintre tineri imi spunea ca trebuie sa ai o “istorie” cu acea persoana ca sa poti comunica. El reprezintă o reţea închisă, în sensul că accesul depinde de acceptarea celuilalt de a face parte din reţeaua lui de contacte. Utilizatorul alege lista pe care o constituie în agenda telefonică. Agenda de contacte are diferite sub-categorii în funcţie de care sunt clasificate persoanele integrate: prieteni, business, colegi, cunoştinţe, părinţi, rude etc. Identitatea persoanei care trimite mesajul trebuie să fie cunoscută, altfel răspunsul nu se concretizează; condiţia este deci valoarea de cunoscut, însemnând că, pentru a începe sa comunice prin SMS, un adolescent trebuie să cunoasca bine acea persoana dinainte: „SMS-ul presupune o istorie comună cu destinatarul sau cu persoana care îmi trimite un mesaj. Eu nu pot de exemplu trimite un mesaj cuiva necunoscut, chiar dacă am numărul lui, sau cuiva cu care am o relaţie oficială”, declară Andrei, 17 ani. Pentru a fi integrat acestei reţele, este necesar un „bilet de trecere”, fiind pusă în practică o logică de club.
